( Chipului meu cioplit, o icoana. )
De mi-as putea cere iertare as face-o,
Dar consider ca nu am nimic de spus,
Poate ca nu ma uraste nimeni totusi
Si poate ca norocul meu deoparte e pus.
O boala grea presupun ma indeamna la rau si la moarte,
Iubirea de azi nu e decat o betie in plus,
N-am parte de liniste si nu vreau sa am parte
De o treapta mai sus.
In jurul meu sunt oameni fericiti fara sa stie,
Dumnezeul lor in ceruri e pus,
Al meu se taraste pe pamantul acesta,
M-am rupt ieri din el ca un plans.
Si uite cum treceti peste umbra mea,
Poate nu simt, poate ma doare ...
Las oricand placerea unei victorii in plus.
Iertarea pe care nu stiu sa o cer ma coboara
pana la stele,
Sau ma ridica pana la apus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu